Romania
Consultanţă tehnică

Întrebări frecvente

Întrebări frecvente

Radiatorul-panou poate fi instalat în poziţie verticală?

Aceasta depinde dacă radiatorul posedă elemente de convecţie - foi de tablă ondulate şi sudate de panouri. Dacă da (Purmo C i Purmo CV) instalarea în poziţie verticală nu este indicată pentru că nu va emite căldura prevăzută. Dacă însă este un radiator fără elemente de convecţie (Purmo H i Purmo HV), nu există contraindicaţii de montare în poziţie verticală. 

Cum se alege puterea radiatorului la suprafaţa încăperii?

Pentru casele de sine stătătoare propunem radiatoare PURMO cu un panou sau cu două panouri. Dacă instalaţia se află în pereţii clădirii trebuie folosite radiatoare alimentate lateral - tip C. Jeżeli Dacă instalaţia este în podea, pot fi folosite radiatoare cu alimentare de jos - tip CV. Înălţimea radiatoarelor depinde de distanţa între pervazul ferestrei şi podea - marginea inferioară a radiatorului trebuie să se afle la cel puţin 10 cm deasupra podelei, marginea de sus la cel puţin 10 cm sub pervaz. Lungimea radiatorului depinde de necesarul de căldură pentru încălzirea încăperii. Necesarul de căldură trebuie calculat de proiectantul instalaţii sanitare.

Aceste calcule sunt anexate la majoritatea proiectelor gata oferite, în schimb nu apar la proiectele individuale. Dacă nu avem calculele, ne putem servi de metoda foarte simplificată - alegerea radiatoarelor în raport cu suprafaţa încăperilor. Această metodă presupune o eroare însemnată. În general, necesarul de căldură este între 60 şi 200 W/m². În casele cu o bună termoizolaţie k = 0,3 W/m²K (10 cm de polistiren expandat în pereţii multistrat sau pereţii cu un strat YTONG tip 400 cu grosime de 36,5 cm) necesarul este de 60 W/m² la casele cu etaj sau cu pod locuibil, 70 W/m² la casele doar cu parter. În casele cu termoizolaţie limitată k = 0,7 W/m²K (5 cm polistiren) necesarul este de 90 W/m² la casele cu etaj sau cu pod locuibil, 100 W/m² la casele cu parter. În casele fără izolaţie k = 1,2 - 1,5 W/m²K necesarul este de 130-140 W/m² la casele cu etaj sau cu pod locuibil, 150-200 W/m² la casele cu parter.

Alegând radiatoarele din tabel trebuie să se ţină cont de parametrii de calcul a apei din instalaţia de încălzire centrală, respectiv coeficienţii de corecţie. Dacă instalaţia este alimentată de la un cazan montat pe perete şi încălzit cu gaz care va funcţiona la parametrii de 80/60°C sau 75/65°C – radiatoarele le alegem direct din tabel. Pentru parametrii diferiţi de cei standard, de exemplu 90/70°C, din tabelul coeficienţilor citim coeficientul de corecţie 0,8 şi-l înmulţim cu necesarul de căldură.

În continuare vă prezentăm schema alegerii radiatorului din instalaţia care funcţionează la parametrii 90/70°C:

  • Camera 15 m² în casă cu pod locuibil.
  • Izolaţia pereţilor - polistiren 5 cm.
  • Sursa de căldură - cazan de perete cu gaz.
  • Distanţa de la podea la pervaz 85 cm.
  • Lungimea geamului 90 cm.
  • Q = l5m² x 90 W/m² x 0,8 = 1080 W.

Putem alege radiatorul C11 6011 - radiator cu un panou, înălţime 60 cm, lungime 110 cm sau C21s 6009 radiator cu două panouri de tip slim cu un convector, înălţime 60 cm, lungime 80 cm sau C22 6007 - radiator cu două panouri şi doi convectori , înălţime 60 cm, lungime 70 cm. Radiatorul ales nu trebuie să fie mai lung decât fereastra, de aceea se va alege între C21s 6009 şi C22 6007 - estetica decide în alegere.

Este adevărat că în ţevile folosite la corpurile de încălzit prin pardoseală, datorită temperaturii scăzute a apei se pot dezvolta algele?

În instalaţiile de încălzire prin pardoseală nu apar probleme legate de dezvoltarea algelor. Algele se pot forma doar în cazul existenţei razelor ultraviolete. Instalaţiile de încălzire în pardoseală sunt acoperite cu beton turnat, razele solare nu ajung acolo, deci algele nu se pot dezvolta. În plus, pentru viaţa algelor este nevoie de o cantitate adecvată de oxigen şi hrană, de exemplu compuşi ai fosforului. În instalaţiile închise aceste componente există în cantităţi infime. Faptul că dezvoltarea algelor nu ridică nici o problemă este dovedită de experienţa de 30 de ani de folosire a ţevilor noastre.

Ce se întâmplă când în pardoseală apare o fisură la ţeava de încălzire acoperită cu beton?

Înainte de acoperirea cu beton instalaţia trebuie supusă verificării de etanşeitate. Presiunea de probă trebuie menţinută în ţevi pe toată perioada turnării betonului. Dacă ţeava s-ar deteriora în timpul turnării betonului, scurgerea apei aflate sub presiune în masa proaspătă de beton s-ar observa imediat. În această situaţie imediat se va înlocui fragmentul defect cu ajutorul a 2 mufe  tip ţeavă-ţeavă. Nu trebuie să existe temeri de defecţiuni care să  apară în perioada ulterioară de exploatare. Durabilitatea ţevilor noastre a fost evaluată la 50 de ani. Trăsătura de viaţă lungă, rezistenţa faţă de procesele de îmbătrânire - demonstrează calitatea ţevii noastre. Stratul de beton asigură ţevii o protecţie suplimentară faţă de deteriorările din afară. Dacă noi înşine defectăm ţeava în timpul efectuării unei găuri, de exemplu pentru a monta un opritor de uşă sau pentru a schimba tocul uşii interioare, nu avem probleme cu depistarea defecţiunii.

Ce influenţă are încălzirea prin pardoseală asupra persoanelor cu deficienţe de circulaţie sanguină? Nu li se umflă mai mult picioarele la o astfel de încălzire?

De obicei, încălzirea prin pardoseală are o influenţă benefică asupra persoanelor din încăpere. Toate problemele de sănătate le evităm dacă nu depăşim temperatura limită indicată în principiile de proiectare, respectiv 29°C în zona de şedere permanentă a persoanelor. Nu se va uita că temperatura limită a pardoselii se atinge cel mult timp de câteva zile în timpul iernii, când temperatura exterioară scade sub minus 20°C.

Ce influenţă asupra sănătăţii are ridicarea sporită a prafului în cadrul încălzirii prin pardoseală? Aceasta poate provoca apariţia alergiei?

Factorul care provoacă circulaţia aerului este diferenţa însemnată a temperaturii între două  medii. Temperatura pardoselii încălzite în condiţii obişnuite de vreme este în jur de 24-25°C, iar temperatura aerului 20°C. O diferenţă aşa de mică a temperaturii între pardoseala încălzită şi aerul din încăpere determină  o circulaţie redusă a aerului, şi deci şi a prafului.

De ce în baie este nevoie de încă un radiator suplimentar?

În baie trebuie să se menţină o temperatură de 24°C, deci mai mare decât în toate celelalte încăperi de locuit. Pe de altă parte, în baie o parte importantă a pardoselii nu poate fi încălzită. Sub cadă, sub cabinele de duş  şi sub alte elemente de dotare fixe nu pot fi aşezate ţevi de încălzire. Suprafaţa de încălzire redusă substanţial nu poate acoperi întregul necesar de căldură, mai ales în cazul unei băi mici cu pierderi însemnate de căldură, de exemplu amplasată în colţul clădirii.

Pe pardoseala încălzită se poate pune parchet?

Stratul de finisare nu poate avea o rezistenţă termică mai mare de 0,15m²K/W. Parchetul din lemn de foioase îndeplineşte această condiţie. Trebuie însă reţinut faptul că atunci scade eficienţa încălzirii. Datorită lemnului temperatura limită este mai scăzută decât în cazul altor pardoseli, deci puterea de încălzire este mai mică.

Există contraindicaţii de montare a încălzirii prin pardoseală în dormitoare?

Soluţia ideală pentru dormitor, mai ales când îndeplineşte şi rol de cameră de joacă sau de făcut lecţiile de către copil, se pare a fi încălzirea în pardoseală ajutată de încălzirea cu radiator-panou. Podeaua uşor încălzită  oferă o căldură plăcută picioarelor, iar radiatorul asigură puterea de căldură necesară în cameră permiţând, totodată, reglarea rapidă a temperaturii în încăpere. Este greu, în caz de nevoie, să se reducă în scurt timp temperatura radiatorului din pardoseală, care se caracterizează printr-o inerţie termică mare, de exemplu în timpul somnului de după masa de prânz  a copilului.

De ce încălzirea în pardoseală nu poate fi folosită în clădiri lipsite de o termoizolaţie suficientă?

Datorită temperaturii limitate a suprafeţei pardoselii, încălzirea prin pardoseală are o putere termică maximă determinată. Instalaţia de acest tip nu este în stare să asigure cantităţi nelimitate de căldură. Dacă clădirea nu posedă termoizolaţie suficientă, necesarul de căldură al încăperilor depăşeşte considerabil posibilităţile încălzirii prin pardoseală. În astfel de situaţie este necesar să se monteze radiatoare suplimentare.

Ce surse de căldură pot alimenta instalaţiile de încălzire prin pardoseală?

Apa care circulă în ţevile încălzirii prin pardoseală poate fi încălzită de schimbătoarele de căldură, de cazanele cu gaz, motorină sau electrice.

Deosebit de bine conlucrează cu încălzirea prin pardoseală sursele de căldură cu temperatură scăzută, aşa numitele pompe de căldură sau colectoarele (panourile) solare.

Ce finisare a pardoselii poate fi folosită la corpurile de încălzire prin pardoseală?

Pe suportul de încălzire se pot aplica diferite pardoseli: de piatră, ceramice, din material plastic, mochete, mozaic de lemn, panouri şi chiar parchet cu o grosime de până în 20 mm. Mărimea demnă de încredere este rezistenţa la conductibilitate termică a stratului de finisare care nu trebuie să fie mai mare de 0,15 m²K/W. Cea mai bună este aici pardoseala din dale de piatră sau plăci ceramice cu cea mai mică rezistenţă termică. Cu cât este mai mare rezistenţa termică a pardoselii, cu atât mai mult trebuie încălzită apa care circulă în ţevile care dau căldură. Creşte şi consumul de ţevi deoarece trebuie amplasate mai des. Linoleumurile din material plastic care se pretează pentru pardoseala încălzită trebuie să fie marcate cu un simbol special.